Optiuni
Recomandari
Articole
Portal si revista electronica intrebare.rostima
Mituri despre stima de sine
Oamenii recunosc intuitiv importanta stimei de sine in ceea ce priveste eficienta lor si sanatatea mintala, de aceea incearca sa o mentina si sa o ridice, asa cum am mentionat in articole anterioare Gloria vedetelor si Efectul geniului
Pentru ca problemele individuale duc si la probleme sociale, comunitatea americana organizeaza campanii de cresterea stimei de sine a indivizilor. Desi cercetarile nu ii sustin ipotezele, Vasconcellos, senator de California, considera ca daca va creste stima de sine la tineri se va reduce criminalitatea, numarul sarcinilor la adolescente, abuzul de droguri, esecul scolar si poluarea. El chiar spera ca efecte pozitive vor aparea si asupra bugetului de stat: oamenii cu stima de sine ridicata castiga mai multi bani si platesc mai multe taxe.
Cresterea stimei de sine constituie unul dintre interesele americanilor, insa cercetarile arata ca eforturile de acest gen nu au mari rezultate.
Totusi ar trebui sa ne gandim mai bine inainte de a organiza astfel de campanii campanii de cresterea stimei de sine de vreme ce unele cercetari arata ca cresterea artificiala a stimei de sine poate duce la scaderea performantei scolare. Se presupune ca elevii cu stima de sine ridicata sunt mai perseverenti la scoala, se simt mai competenti si, in consecinta, au rezultate scolare mai bune. Totusi cercetarile arata ca stima de sine este un slab predictor al performantei scolare. Stima de sine ridicata nu are consecinte mai pozitive nici mai tarziu, ea nu coreleaza puternic cu performanta profesionala. Chiar daca intentia este buna, nu intotdeauna implementarea ideii are rezultate la fel de bune.
Cercetarile au dus si la alte rezultate contraintuitive. S-a dovedit a fi un mit faptul ca stima de sine coreleaza cu atractivitatea fizica, deoarece atractivitatea fizica ar face ca ceilalti sa se poarte mai dragut cu aceste persoane si ele sa aiba mai frecvent succese. Aceste rezultate sunt destul de optimiste pentru persoanele mai putin dragute fizic, dar care pot sa obtina feed-back pozitiv din partea celorlalti prin diferite metode. Cei cu tima de sine scazuta pot sa arate foarte bine, dar sa nu observe acest lucru, ei sunt pesimisti si negativisti in privinta oricarui lucru.
Se pare ca pentru stima de sine este mai important cum te crezi decat cum esti in realitate. Cei cu o stima de sine ridicata sunt grozavi in ochii lor, nu neaparat si in ochii celorlalti.
Mituri pot fi si prezumtiile referitoare la efectele pozitive ale stimei de sine. Una dintre acestea ar fi ca stima de sine ridicata duce la succese. Insa este o greseala sa interpretam simpla corelatie ca fiind o relatie cauza-efect. Este la fel de posibil ca o stima die sine ridicata sa fie rezultatul succeselor, de aceea am avea putin de castigat daca am creste doar stima de sine, nu si posibilitatea dea a avea succes, de exemplu.
Desi s-ar crede ca persoanele cu stima de sine crescuta sunt privite mai pozitiv de catre ceilalti (caci oamenii prefera sa se asocieze cu persoanele puternice, sigure pe ele), cercetarile nu sustin aceasta ipoteza. Doar in ceea ce priveste initierea de contacte sociale cu ceilalti stima de sine s-a dovedit a avea un efect pozitiv, nu si asupra dezvaluirii interpersonale, a fi asertivi si a-si cere drepturile, a oferi suport emotional sau a rezolva conflictele interpersonale.
Alte mituri despre stima de sine
Cercetarile psihologilor spulbera miturile legate de efectul preventiv al stimei de sine ridicate in cazul consumului de alcool si de droguri, al comportamentului sexual neadecvat si al agresivitatii.
Trecand peste infirmarea atator mituri, stima de sine ridicata are si efecte pozitive, pare a ne face mai fericiti si a ne feri de anumite tulburari psihologice.
Cercetarile nu sustin ideea ca adolescentii cu stima de sine scazuta sunt predispusi sa aiba activitate sexuala precoce sau sa se implice mai mult in relatii sexuale. Experiente sexuale negative si sarcini nedorite apar la cei cu stima de sine scazuta, dar nu stiu care este cauza si care este efectul.
Stima de sine scazuta pare sa nu coreleaze nici cu consumul de droguri ilicite, de alcool si de tutun la adolescenti. Studiile nu sunt consistente, unele sustin ca stima de sine ridicata coreleaza cu consumul frecvent de alcool, iar altele studii sustin contrariul. Un studiu din 1997 pare sa gaseasc atotusi o corelatie slaba, scaderea motivatiei scolare duce la scaderea stimei de sine, ceea ce duce la consum de marihuana. Interpretarea acestor rezultate este complicata, mai ales ca unii oameni consuma droguri de curiozitate sau pentru distractie, nu doar sa uite de probleme.
Mult timp psihologii au crezut ca stima de sine scazuta este una dintre cauzele agresivitatii, pana in 1996 cand, in urma anallizei unor studii, Baumeister a ajuns la concluzia ca initiatorii agresiunii au imagini favorabile despre ei sau chiar se supraevalueaza. Copiii care sunt cruzi cu ceilalti copiii sunt mai putin anxiosi si mai siguri pe ei decat ceilalti copii, lucru care e valabil si in cazul adultilor.
Cresterea stimei de sine nu ar rezolva problema drogurilor, problemele sexuale la adolescenti sau agresiunile, insa poate ar face oamenii mai fericiti. Persoanele cu stima de sine ridicata sunt mai fericiti si mai putin depresivi decat ceilalti. O corelatie puternica nu ne indreptateste sa spunem ca stima de sine ridicata te face fericit. Este plauzibil ca succesele profesionale, scolare sau sociale sa duca atat la fericire, cat si la o stima de sine ridicata. Este de asemenea posibil ca fericirea, ca tendinta temperamentala sau dispozitie de a te simti bine, sa creasca stima de sine.
Asadar ce ar trebui sa faca parintii, profesorii si terapeutii? Sa caute cu pret sa creasca stima de sine? Studiile arata ca aceasta ar avea efecte pozitive: cei cu stima de sine crescuta sunt perseverenti in cazul esecului, uneori se comporta mai bine in situatiile sociale. De asemenea, o imagine de sine negativa creste riscul pentru tulburari de comportament alimentar (in special bulimie).
Insa inflatia stimei de sine i-ar putea face pe oameni sa ceara un tratament preferential si sa-i exploateze pe ceilalti, deci ar fi si costuri sociale imprevizibile.Cercetari despre stima de sine
