recomandari Recomandari


ArticoleArticole


Cautare google

Google
Web
cure.ro
intrebare
 

Influenţe cognitive


influente, cognitive

Influenţele cognitive sunt o distorsiune a felului în care oamenii percep realitatea.

Influenţe comportamentale şi de decizie:

  • Efectul de turmă – tendinţa de a face sau crede lucruri doar pentru că mulţi alţi oameni fac sau cred acelaşi lucru.
  • Influenţa unghiului mort – tendinţa de a nu compensa propriile influenţe cognitive.
  • Influenţa alegerii subiective – tendinţa de a-şi aminti alegerea proprie drept mai bună decât era în realitate.
  • Confirmarea subiectivă – tendinţa de a încerca să interpreteze informaţia în aşa fel încât să confirme ideile preconcepute.
  • Congruenţa subiectivă – tendinţa de a testa ipotezele doar prin teste directe şi nu prin testarea posibilelor ipoteze alternative.
  • Efectul de contrast – sporirea sau diminuarea greutăţii sau a altei mărimi la compararea cu alte obiecte contrastante observate recent.
  • Deformaţia profesională – tendinţa de a privi lucrurile din punct de vere al propriei meserii ignorând un punct de vedere mai larg.
  • Aversiunea riscului – faptul că oamenii adesea ce mult mai mult pentru a da un obiect decât ar fi dispuşi să plătească pentru a-l cumpăra.
  • Efectul concentrării – prezicere subiectivă care apare atunci când se atribuie prea mare importanţă unui aspect al unui eveniment.
  • Decontarea hiperbolică – tendinţa oamenilor de a prefera plăţile imediate în defavoarea celor îndepărtate în timp.
  • Iluzia controlului – tendinţa oamenilor de a crede că pot controla sau influenţa rezultate când de fapt nu pot.
  • Influenţa impactului – tendinţa oamenilor de a supraestima durata sau intensitatea impactului stărilor de spirit viitoare.
  • Influenţa informaţiei – tendinţa de a căuta informaţii chiar şi când acestea nu afectează acţiunea în desfăşurare.
  • Escaladarea iraţională – tendinţa de a lua decizii iraţionale bazate pe decizii raţionale din trecut sau de a justifica acţiuni deja realizate.
  • Neglijarea probabilităţii – tendinţa de a ignora complet probabilitatea existenţă la luarea unei decizii în condiţii nesigure.
  • Efectul de simplă expunere – tendinţa oamenilor de a-şi prefera preferinţa pentru anumite lucruri doar pentru că le sunt familiare.
  • Omisiunea subiectivă – tendinţa de a considera acţiuni dăunătoare ca fiind mai grave sau mai lipsite de moralitate decât o lipsă a acţiunii la fel de dăunătoare.
  • Influenţa rezultatului – tendinţa de a judeca o decizie în funcţie de rezultat în loc de calitatea deciziei în momentul în care a fost făcută.
  • Eroarea planificării – tendinţa de a subestima timpul necesar îndeplinirii unei sarcini.
  • Autosugestia post achiziţie – tendinţa de a se autoconvinge cu argumente raţionale că o achiziţie făcută este valoroasă.
  • Efectul pseudosiguranţei – tendinţa de a face alegeri fără risc dacă rezultatul aşteptat este pozitiv şi alegeri riscante dacă este negativ.
  • Rezistenţa – tendinţa de a face exact opusul la ce doreşte cineva din nevoia de a îşi demonstra libertatea alegerii.
  • Percepţia selectivă – tendinţa ca aşteptările să afecteze percepţia.
  • Influenţa status quo – tendinţa oamenilor de a prefera ca lucrurile să rămână neschimbate.
  • Efectul Von Restorff – tendinţa de a-şi aminti mai bine elementele care ies puternic în evidenţă.
  • Influenţa riscului zero – preferinţa de a reduce la zero un risc mic în defavoarea reducerii mai mari a unui risc sporit.

Influenţe în probabilităţi şi opinii
  • Efectul ambiguităţii – evitarea opţiunilor pentru care lipsa informaţiilor face probabilitatea să fie necunoscută.
  • Ancorarea – tendinţa de a se baza prea mult pe or trăsătură sau informaţie la luarea unei decizii.
  • Influenţa antropică – tendinţa ca dovezile să fie subiective din cauza efectelor observate selectate.
  • Atenţia subiectivă – neglijarea datelor importante la realizarea unei corelaţii sau asociaţii.
  • Euristica disponibilităţii – o prezicere subiectivă datorată tendinţei de a se axa pe rezultatul cu cea mai mare încărcătură emoţională.
  • Iluzia grupării – tendinţa de a vedea modele acolo unde ele nu există.
  • Eroarea conjuncturii – tendinţa de a presupune că o situaţie specifică este mai probabilă decât una generală.
  • Eroarea jucătorului – tendinţa de a presupune că evenimente aleatoare individuale sunt influenţate de evenimente aleatoare precedente.
  • Corelaţia iluzorie – convingerea incorectă că există o legătură între o cauză şi un anumit efect.
  • Eroarea ludică – analiza problemelor legate de şansă într-un cadru îngust.
  • Efectul aşteptat de observator – manipularea inconştientă a unui experiment sau a datelor pentru a obţine rezultatul aşteptat.
  • Optimismul subiectiv – tendinţa sistematică de a fi exagerat de optimist în ceea ce priveşte rezultatul acţiunilor planificate.
  • Efectul încrederii în sine exagerate – tendinţa de a-şi supraestima calităţile.
  • Influenţa rezultatului pozitiv – tendinţa de a supraestima probabilitatea apariţiei lucrurilor bune în preziceri.
  • Efectul de primaritate – tendinţa de a acorda mai multă importanţă evenimentelor iniţiale.
    •
  • Efectul evenimentelor recente – tendinţa de a acorda mai multă importanţă evenimentelor mai recente.
  • Retrospecţia subiectivă – tendinţa de a-şi aminti evenimentele într-o lumină mai favorabilă decât au fost văzute în momentul producerii,
  • Efectul subaditivităţii – tendinţa de a considera probabilitatea întregului mai mică decât a părţilor.
  • Efectul transbordării – impresia că evenimente recente s-au petrecut mai demult şi evenimente îndepărtate mai recent.

Influenţe sociale
  • Subiectivismul egocentric – apare atunci când oamenii afirmă că au adus un aport mai mare la obţinerea unui rezultat decât au făcut-o în realitate.
  • Efectul Forer – tendinţa de a descrie detaliat particularităţi ale personalităţii ca şi cum ar fi specifice unei anumite persoane când de fapt prin generalitatea lor se potrivesc mai la mai multe.
  • Efectul falsului consens – tendinţa oamenilor de a supraestima gradul cu care alţii sunt de acord cu ei.
  • Eroarea fundamentală de atribuire – tendinţa de a explica comportamentul oamenilor pe baza personalităţii şi nu a situaţiei în care se găsesc.
  • Efectul de halo – tendinţa ca trăsăturile pozitive sau negative ale unei persoane să se reverse şi asupra altor arii ale personalităţii în felul în care aceasta este percepută.
  • Iluzia introspecţiei asimetrice – oamenii consideră că îşi cunosc mai bine semenii decât îi cunosc aceştia pe ei.
  • Iluzia transparenţei – oamenii supraestimează abilitatea altora de a-i cunoaşte şi de asemenea îşi supraestimează capacitatea de a-i cunoaşte pe alţii.
  • Gruparea subiectivă – tendinţa oamenilor de a acorda tratament preferenţial celor pe care îi percep ca membrii ai propriului grup.
  • Fenomenul lumii corecte – tendinţa oamenilor de a considera că lumea este corectă iar oamenii primesc ceea ce merită.
  • Efectul Lacului Wobegon – tendinţa oamenilor de a considera că sunt peste medie.
  • Observaţia subiectivă – un tip de influenţă culturală în care o observaţie induce apariţia unei legi a naturii inexistente.
  • Subiectivismul omogenităţii altor grupuri – indivizii consideră că membrii propriului grup sunt mai variaţi decât cei ai altor grupuri.
  • Proiecţia subiectivă – tendinţa de a presupune în mod inconştient că alţii au gânduri, credinţe, valori sau poziţii asemănătoare.
  • Autoservirea subiectivă – tendinţa de a-şi asuma mai multă responsabilitate pentru succes decât pentru eşec.
  • Profeţia care se autoîmplineşte – tendinţa de a manifesta comportamente ce dau rezultate care ne vor confirma convingerile.
  • Justificarea sistemului – tendinţa de a apăra şi promova status quo-ul.
  • Trăsăturile subiective – tendinţa oamenilor de a considera că au o personalitate şi comportament mai variabile decât ale altora care par mai predictibili.

Erori de memorie

  • Amintirile false
  • Efectul “am ştiut-o din totdeauna"
  • Memoria selectivă
*

Navigare