Factori de risc şi modalităţi de prevenire a atacului de cord

Bolile de inimă şi infarctul pot fi moştenite dar adesea sunt un rezultat al stilului de viaţă. Schimbarea obiceiurilor legate de dietă, exerciţii fizice şi fumat joacă un rol important în prevenirea acestora.
Factori de risc
Vârsta – Patru oameni din cinci care mor din cauza bolilor de inimă au peste 65 ani. Riscul unui atac se dublează cu fiecare decadă după vârsta de 55 ani.
Sexul – Bărbaţii sunt supuşi unui risc mai mare decât femeile şi suferă atacuri mai devreme în viaţă, însă rata mortalităţii la femei cauzată de boli de inimă şi atacuri pentru este de două ori mai mare decât a tuturor formelor de cancer.
Pentru femei riscul creşte pe măsură ce se apropie de menopauză şi continuă să crească când îmbătrânesc probabil din cauza lipsei hormonului natural estrogen.
Ereditatea – Copiii părinţilor suferinzi de boli de inimă au mai multe şanse să sufere de aceste boli.
Fumatul – Fumătorii au de două ori mai multe şanse să sufere un atac de cord decât nefumătorii şi de asemenea au mai multe şanse să moară în urma acestuia. Fumatul pasiv este şi el periculos. Femeile care fumează şi iau contraceptive orale prezintă un risc sporit de apariţie a bolilor de inimă şi a infarctului.
Alcoolul – Consumarea a mai mult de un pahar pe zi pentru femei şi două pentru bărbaţi sporeşte riscul de boli de inimă şi atac datorită efectului asupra tensiunii, greutăţii şi nivelului de trigliceride – un tip de grăsime transportat de sânge.
Consumul de droguri – Anumite droguri, în special cocaina şi cele intravenoase, au legătură cu bolile de inimă, cauzând bătăi de inimă anormale şi infecţii ale inimii şi vaselor de sânge.
Colesterolul – Cu cât este mai mare nivelul de colesterol cu atât este mai mare riscul de boli de inimă, mai ales dacă este combinat cu oricare dintre ceilalţi factori de stres. Dieta este una din cauzele colesterolului, altele fiind vârsta, sexul şi ereditatea.
Tensiunea arterială – Tensiunea mărită sporeşte solicitarea inimii ducând la mărirea şi slăbirea acesteia în timp. Combinată cu obezitatea, colesterolul mare şi diabetul, riscul sporeşte de mai multe ori.
Activitatea fizică – Lipsa exerciţiului este o cauză pentru bolile de inimă deoarece activitatea fizică ajută la controlarea nivelului colesterolului, a diabetului şi în unele cazuri scade tensiunea.
Obezitatea – Persoanele supraponderale au tendinţa să sufere de boli de inimă chiar şi în lipsa altor factori de risc. Greutatea în exces suprasolicită inima, influenţează tensiunea, colesterolul şi nivelul de grăsimi din sânge şi sporeşte riscul de apariţie a diabetului.
Diabetul – Acesta măreşte riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare chiar şi când nivelul de glucoză se află sub control. Mai mult de 80% din diabetici decedează în urma unei boli de inimă.
Istoria medicală – Persoanele care au avut deja un atac de cord sau cerebral au mai multe şanse decât alţii să sufere complicaţii.
Stresul – Există legătură între stres şi bolile coronariene. Aceasta ar putea fi datorită faptului că îi încurajează pe oameni să mănânce mai mult, să se apuce de fumat sau să fumeze mai mult.
Prevenire
Educaţia – Educarea oamenilor în legătură cu factorii de risc care provoacă boli de inimă şi atac de cord şi încercarea de a-i convinge să adopteze un stil de viaţă mai sănătos poate influenţa numărul persoanelor care mor de boli de inimă. Este important ca aceştia să fie încurajaţi să se lase de fumat, să bea mai puţin, să mănânce echilibrat şi să facă gimnastică regulat.
Control periodic – Oamenii trebuie să îşi controleze periodic tensiunea, înălţimea, greutatea şi colesterolul şi să ia măsuri adecvate.
Gimnastică – Se recomandă între trei şi patru şedinţe de exerciţii fizice moderate timp de jumătate de oră pe săptămână minimum.
(Sursă – BBC News)


Optiuni
Recomandari
Articole
ÃŽn 10 ani se vor crea inimi