404 Not Found

Not Found

The requested URL /get_html.php was not found on this server.


Apache/2.2.3 (CentOS) Server at mumsai.axiologic.net Port 80

optiuni Optiuni

  • Acasa
  • Toate articolele
  • Vezi articole din:

optiuni Categorii


Inscriere stiri


Email:


recomandari Recomandari


ArticoleArticole


Cautare google

Google
Web
cure.ro
intrebare

Banca de sperma a geniilor


Sperma,banca
Cum si de ce ?

    În 1980, un milionar californian a înfiintat o fundatie exclusivista, pentru promovarea determinismului biologic. Sau, cu alte cuvinte, o banca de sperma.
De fapt, planul lui Robert Graham descindea direct dintr-un film cu James Bond. “Depozitul pentru Optiuni Germinale” a fost fondat de el cu scopul marturisit de a crea o rasa superioara, de indivizi exceptionali.
    Banca era adapostita – asa cum se cuvine oricarei idei de suprematie plutocratica – într-un buncar subteran de beton. Suprema glorie a acestei institutii erau asigurata insa de faptul ca numai marile minti din domeniul stiintelor se puteau numara printre donatori.
    Graham isi castigase averea cu lentile de ochelari confectionate din plastic si rezistente la impact. In 1978, el si-a vandut compania - Armorlite - si a inceput sa se concentreze asupra adevaratei sale viziuni – consolidarea maretiei Americii prin intermediul reproducerii selective.

Tulburat de ideea sa ca "fiinte umane retrograde" dilueaza treptat rezervorul de gene al Americii, Graham si-a propus sa faca ceva în acest sens.

“Inca de tanar mi-am dat seama ca, de fapt, cetatenii inteligenti si dezirabili nu se reproduc,” a declarat Graham în timpul unuia dintre rarele sale interviuri, acordat în 1983. “Medicul local avea un singur copil. Bancherul avea un singur copil. Iar cel mai bogat si mai celebru om din oras nu avea copii.”

De fapt, sursa de inspiratie a acestei super-banci de sperma a fost geneticianul american Hermann Muller, castigatorul premiului Nobel din 1946. Muller sustinea de multa vreme infiintarea unor banci de sperma in care donatiile unor barbati extrem de inteligenti sa fie pastrate pana dupa moartea acestora.

Presa si comunitatea stiintifica s-au aliat impotriva lui Graham, cand a facut pentru prima data publica infiintarea acestei institutii. El a fost acuzat ca incearca sa creeze o "super-rasa".

Graham s-a retras din viata publica pana in anul 1982, când s-a nascut primul sau copil superdotat.


Reproducere selectiva

Pana in anul 1983, banca de sperma a lui Graham avea deja 19 donatori-genii. Trei dintre acestia erau fosti laureati ai Premiului Nobel pentru stiinta, si toti au decis sa isi pastreze anonimatul – cu o singura exceptie: dr. William B. Shockley de la Stanford University a primit Premiul Nobel pentru fizica in anul 1956.

Graham a fost frustrat ca atat de putini confrati laureati ai Premiului Nobel au participat la proiect ca donatori. In incercarea de a-si extinde demersurile, a inceput sa contacteze castigatori ai medaliilor de aur olimpice, precum si oameni de afaceri energici. Desi identitatea donatorilor a fost pastrata secreta, alte informatii erau disponibile, ca de exemplu IQ-ul de aproximativ 180 (pe care il detin aproximativ 20 de persoane din intregul popor englez).

Daca in ceea ce ii priveste pe barbati criteriile lui Graham erau dure, nici in privinta femeilor evaluarea nu era mai putin riguroasa. Orice candidata trebuia sa fie casatorita cu un barbat steril. Cei doi urmau sa fie parintii care sa aiba grija de copil, cu conditia sa dispuna de resurse materiale generoase si sa ii asigure super-copilului un mediu propice pentru dezvoltarea sa optima.

Pana la inceputul anilor 1990, deja se nasteau în cadrul acestui proiect pana la 20 de “copii-genii” pe an.


Dupa douazeci de ani

Robert Graham a murit în 1997, la varsta de 90 de ani, in timpul unei intruniri a Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintei. In decurs de doi ani, fundatia se inchidea, debarasandu-se de toate donatiile si documentatia aferenta.

In mare parte, o data cu Graham au murit si secretele care se ascundeau în spatele marelui sau vis de supersuccese obtinute prin intermediul unui supermaterial seminal.

In prezent, se estimeaza ca in total s-au nascut 230 de copii in urma experimentului genetic al lui Graham. Cum prea putine dintre identitatile acestor “copii-genii” sunt cunoscute, adevarata dimensiune a succesului acestui experiment ramane in mare parte un mister.

Totusi, exista si date care au fost facute publice. Printre cele mai vizibile de acest fel se numara Doron Blake. Se pare ca Blake a fost al doilea copil nascut in cadrul acestui experiment, dovedindu-se exceptional inca de la nastere.

Doron estimeaza ca, pana la varsta de 18 ani, daduse deja 100 interviuri. Nu este de mirare ca acest copil a starnit un asemenea interes, avand in vedere jaloanele dezvoltarii sale:
- sugar fiind, îsi misca manutele in ritmul muzicii clasice
- la varsta de doi ani utiliza deja un computer
- citea Shakespeare si invata algebra la gradinita
- a demonstrat un IQ de 180 la vârsta de 6 ani
- a devenit un talentat muzician si un copil-minune în matematica

Totusi, el nu este de parere ca rolul jucat de mama sa in experimentul lui Graham l-ar fi facut sa devina o persoana mai buna:
“Nu cred ca omul este definit de inteligenta sa. Un om se formeaza daca este crescut intr-o familie iubitoare, cu parinti iubitori, care nu il supun nici unui fel de presiuni. Cel mai mult îmi place la mine nu atat faptul ca sunt inteligent, cat faptul ca tin la oameni si ma straduiesc sa fac si viata altora mai buna. Nu cred ca poti controla reproducerea pentru a obtine oameni buni."

Desigur, intrebarea cea mare este daca abilitatile acestor copii-genii se datoreaza materialului ereditar sau modului în care au fost crescuti si educati. Aceasta intrebare devine cu atat mai dificila cand este vorba de copiii-genii ai lui Robert Graham. Sunt ei oare un produs al genelor ? Sau un produs al mediului în care s-au dezvoltat ?

Conditiile impuse de Graham pentru inseminare erau existenta unui camin prosper, in care copiii sa se bucure de dragoste, atentie si ingrijire. Ca urmare, este imposibil sa stabilim cat anume din inteligenta lor a fost influentata de mediul social in care au crescut.
*

Navigare