Optiuni
Recomandari
Articole
Celulele stem tratează afecţiunile măduvei spinării la şoareciAfecţiunile creierului influenţează comportamentul moral
Afecţiunile apărute în zona frontală a creierului, la doar câţiva centimetrii în spatele ochilor, modifică deciziile
morale ale oamenilor în situaţii de viaţă sau moarte, afirmă oamenii de ştiinţă. Un studiu recent a arătat că oamenii care prezintă astfel de afecţiuni rare dau dovadă de o înclinaţie sporită spre a ucide sau răni o altă persoană dacă prin acest act salvează alte vieţi.Noile descoperiri reprezintă cea mai directă dovadă că revulsia umană înnăscută referitoare la rănirea altor oameni are la bază o parte a anatomiei neurale, una care a evoluat înaintea regiunilor superioare ale creierului responsabile cu analiza şi planificarea.
Cercetătorii insistă pe faptul că studiul s-a efectuat pe un număr restrâns de persoane iar deciziile morale erau ipotetice; rezultatele nu pot prezice cum vor reacţiona oamenii cu sau fără afecţiuni cerebrale reacţiona în situaţii reale. Totuşi, descoperirile publicate în magazinul Nature confirmă rolul central al zonei afectate, cortexul ventromedial prefrontal, care se consideră că este sursa emoţiilor sociale cum ar fi compasiunea.
Studii anterioare au arătat că această zonă este activă în timpul luării deciziilor morale şi că afecţiunile sale şi ale zonelor învecinate cauzate de demenţă severă influenţează judecata morală.
Noul studiu demonstrează că o judecată bazată pe un anume tip de emoţie este alterată atunci când zona respectivă nu funcţionează. În circumstanţe extreme persoanele care prezintă acest tip de afecţiune vor merge până la a sufoca un nou-născut dacă acest lucru ar salva mai multe vieţi.,,Este clar acum că atunci când are loc o judecată morală cel puţin două sisteme sunt impli
cate." afirmă Joshua Greene, un psiholog de la Harvard care nu a luat parte la studiu. ,,Există un sistem emoţional care depinde de această zonă specifică a creierului şi un alt sistem care realizează analize bazate mai mult pe costul utilităţii care este intact în cazul acestor oameni."Descoperirea ar putea avea implicaţii în cazurile legale.
Juraţii au redus sentinţe pe baza scanărilor creierului care prezentau afecţiuni. Noul studiu a fost făcut pe şase pacienţi care au suferit afecţiuni ale zonei ventromediale în urma unui anevrism sau tumoare. Cortexul reprezintă învelişul gros exterior al creierului, în care sunt localizate cele mai conştiente funcţii distinctiv umane, gândirea şi limbajul. ,,Ventral" înseamnă ,,dedesubt", iar ,,medial" înseamnă ,,în apropierea mijlocului”. La adulţi zona poate avea dimensiunea unei prune mari.Persoanele afectate pot fi lucide, plăcute, vorbăreţe şi inteligente, dar ciudate din punct de vedere social, insensibile la emoţiile sociale. Ele au de asemenea unele din instinctele morale pe care le are restul lumii.
Cercetătorii, de la Universitatea din Iowa şi alte instituţii, au cerut persoanelor afectate să rezolve dileme morale. Într-una dintre probe acestea trebuiau să decidă dacă să schimbe cursul unui tren scăpat de sub control care urma să ucidă un grup de cinci muncitori. Pentru a salva muncitorii trebuia să se apese un buton care trimetea trenul în altă direcţie în care se afla un om ce ar fi murit.
Apăsarea butonului a fost preferată la fel ca şi de grupul de oameni fără afecţiuni. Un al treilea grup, cu afecţiuni cerebrală care nu acţionau asupra cortexului ventromedial a luat aceeaşi decizie.
Toate trei grupurile au respins ideea de a răni oameni în situaţii care nu implicau salvarea unei vieţi în detrimentul alteia. Subiecţii nu şi-ar trimite fiica să lucreze în industria pornografică pentru a scăpa de sărăcie sau nu ar ucide un copil pe care nu l-ar putea întreţine. O mare diferenţă a apărut în deciziile participanţilor atunci când nu exista un buton de apăsat – atunci când trebuiau să aleagă între a realiza o acţiune directă pentru a omorî sau răni pe cineva (a împinge o persoană în faţa trenului de exemplu) şi a face un bine mai mare.
Cei cu afecţiuni ventromediale erau de două ori mai înclinaţi să împingă pe cineva în faţa trenului (dacă aceasta era unica opţiune) sau să sufoce un bebeluş ale cărui plânsete ar fi atras atenţia soldaţilor inamici asupra locaţiei în care se ascundeau familia împreună cu subiectul.
Diferenţa era foarte clară pentru toţi pacienţii, susţine dr. Michal Koenigs, neurocercetător la Institutul Naţional de Sănătate care a condus studiul la Universitatea din Iowa. După ce a fost pus în mai multe situaţii conflictuale care aveau legătură cu criminalitatea unul dintre pacienţi a spus ,,Isus, am devenit un criminal."
Zona ventromedială este o parte primitivă a cortexului care pare să se fi dezvoltat pentru a ajuta oamenii să realizeze interacţii sociale. Această zonă are legături cu alte regiuni mai adânci, subconştiente ca miezul creierului, care transmit senzaţii fizice de atracţie sau disconfort; şi amigdala, o acumulare de ţesut neural care înregistrează ameninţări, sociale sau nu. Zona ventromedială integrează acele semnale cu altele provenite de la cortex, inclusiv amintirile emoţionale, pentru a ajuta la generarea reacţiilor sociale familiare.
Această zonă, atunci când funcţionează, produce emoţii sociale cum sunt jena, vina şi compasiunea, care sunt critice în ghidarea comportamentului social.
